Cartea lui Adam si a Evei

Cartea lui Adam și a Evei este o lucrare creștină necanonică din secolul al VI-lea care a lăsat numeroase amprente asupra creștinismului. Cartea este o călătorie hipnotizantă prin tărâmurile sfinte ale primului bărbat și ale primei femei. Această saga captivantă începe cu expulzarea primilor oameni din Grădina Edenului și te invită să deslușești secretele originii noastre, explorând întrebări profunde care răsună pe coridoarele timpului. În timp ce primul cuplu se luptă cu urmările triste ale expulzării lor, Satana țese planuri întunecate de înșelăciune și pericol. În sălbăticia aspră, unde fiecare pas este plin de pericole, Adam și Eva se trezesc prinși în capcana uneltirilor adversarului lor ceresc. Povestea îmbină elemente de alianțe, inovații și consecințe într-un tablou captivant al mitologiei, dezvăluind lumii noastre aspecte inedite despre primele zile ale umanității. În Cartea a șasea a Constituțiilor Apostolice*, găsim o cenzură severă a anumitor lucrări timpurii, printre care se numără βιβλία απόκρυφα Μωσέως καί Ένώχ, και Άδαμ, Ήσαίου τε και Δαβίδ κ. τ. λ. „Cărțile apocrife ale lui Moise, Enoh, Adam, precum și cele ale lui Isaia și David” etc. Aceste lucrări, însă, nu merită tot ceea ce apostolii sunt făcuți să spună despre ele. „Cartea lui Moise”, apocrifă, la care se face aluzie, este probabil λεπτη Γενεσις sau „Geneza mai mică”, cunoscută ca existând din vechime în limba greacă, sub acest nume, dar și sub cel de Ἀποκάλυψις M. sau τα Ιουβηλαια „Apocalipsa lui Moise” sau „Cartea Jubileelor”, citată de Sf. Epifanie†, Geo. Syncellus‡, Geo. Cedrenus§ și alții. Dintre aceste trei titluri, τα Ιουβηλαια a rămas puțin înțeleasă, până când doctorul Dillmann a publicat, în 1859, ediția etiopiană din Kufale sau „Liber Jubilaeorum”; numită astfel de el pentru că, de‑a lungul cărții, despre care se spune că i‑a fost revelată lui Moise de către „Îngerul Feței” sau Mihail – împărțirea perioadelor de timp se face prin jubilee de patruzeci și nouă, cincizeci de ani. Kufale este adesea citat în notele la această carte. Cât privește Cartea lui Enoh, ea era cunoscută doar prin intermediul unui citat din S. Jude, v. 14, 15; iar după el, din trimiterile la ea ale lui Sf. Hilarius, Sf. Clement al Alexandrei, Origene, Geo. Syncellus și alții – până când a fost descoperită în Abisinia de Bruce, care a adus de acolo în Europa mai multe copii etiopiene ale ei; una dintre ele se află acum în Biblioteca Bodleiană. Aceasta a fost publicată și tradusă și de Arhiepiscopul Lawrence, în 1838. O ediție ulterioară și mai precisă a fost publicată de doctorul Dillmann la Leipzig, în 1851, din mai multe manuscrise aduse din Abisinia de pe vremea lui Bruce; și a fost tradusă de mai multe ori în ultimii ani. Este extrem de interesantă, ca lucrare a datei probabile a elaborării sale – nu cu mult înainte sau după venirea lui Hristos. Ea este adesea citată în paginile următoare. Cât privește „Cartea lui Adam”, menționată în pasajul de mai sus din Constituțiile Apostolice, dacă nu este Sidra l’Adam, numită și „Cartea lui Adam” a mandeenilor, poate fi Βιος Αδαμ, „Viața lui Adam”, la care face trimitere Geo. Syncellus*, ca fiind distinctă de λεπτη Γενεσις. Se spune că ar exista și în siriacă, și în arabă, în Biblioteca Vaticanului; iar „Vita Adae et Evae” a fost elaborat mai târziu din Αποκαλυψις Αδαμ și din alte documente în latină, de doctorul W. Meyer, de la Academia din München, și publicat acolo în 1879. În cele din urmă, prin „Cartea lui Isaia”, apocrifă, se înțelege probabil „Ridicarea la cer”, cunoscută doar în etiopiană și publicată în etiopiană și în engleză de Arhiepiscopul Lawrence, la Oxford, în 1819. Datează, probabil, din primele zile ale Bisericii și este menționată de Origene și de Sf. Epifanie* ca fiind το άναβατικον Ησαιου. Se face trimitere, printre altele, la martiriul lui Isaia, care a fost tăiat cu fierăstrăul din ordinul lui Manase. Interesanta lucrare de față are însă puține lucruri în comun cu acele texte apocrife; printre care nu are dreptul să se înscrie. Deși toate sunt aparent de origine evreiască, acest „conflict al lui Adam” este în întregime o lucrare creștină și de o dată ulterioară acelor scrieri. Este probabil opera unui egiptean pios și ortodox din secolul al V‑lea sau al VI‑lea, care îi spune povestea sau poveștile – unele dintre ele se găsesc și în Talmud și de aici în Coran și în alte locuri – așa cum erau ele crezute pe atunci, adăugând ici și colo destul de mult de la sine. Cu toate acestea, totul este povestit în stilul simplu – pentru gustul occidental, poate copilăresc – al scriitorilor orientali pioși din acele vremuri. Credința devotată a autorului străbate întreaga sa narațiune; el pare dispus și gata să creadă mult mai mult decât să se îndoiască; să ia informațiile de bune, și nu să pună la îndoială adevărul acestora. Obiectul său este, așadar, de a face legătura între primul Adam și venirea celui de‑al doilea, Hristos; cinci mii cinci sute de ani* după căderea lui Adam din Eden și în împlinirea făgăduielii l‑a făcut atunci Mântuitor. În cuvintele autorului nostru, Adam are relații frecvente cu „Cuvântul lui Dumnezeu”, care îi vorbește despre venirea Sa în trup pentru a‑l mântui; o promisiune pe care Adam le cere copiilor săi să și‑o amintească și să o transmită propriilor copii. Apoi, când moare, trupul său este îmbălsămat și așezat în Peștera Comorilor, unde el și Eva și‑au petrecut viața; de acolo, este luat de Noe, cu aurul, tămâia și smirna aduse din Eden și pus în arcă, de unde este scos de Melchisedec după Potop; și adus de el, împreună cu Shem și îngerul trimis să le arate calea spre „Mijlocul Pământului” ομφαλος της γης, spre dealul „Cranium” sau Golgota. Acolo, stânca se deschide de la sine pentru a primi trupul lui Adam și apoi se închide din nou. Este locul pe care a fost ridicată crucea Mântuitorului, când a fost răstignit. Această carte, tradusă acum pentru prima dată în engleză și care spune multe lucruri noi pentru majoritatea cititorilor, a fost scrisă probabil în arabă în Egipt, de unde a fost dusă mai la sud, și tradusă apoi în etiopiană. În orice caz, nu se știe deocamdată de existența niciunui original grecesc sau egiptean al acesteia; și nici nu trădează vreo urmă vagă măcar de elenism. Există însă o lucrare siriacă a Bisericii timpurii, numită M’ārath gāze, „Peștera comorilor”, me nționată de Asseman* și atribuită lui Sf. Efrem de către prezbiterul Simeon†, care a trăit în secolul al XIII‑lea. Judecând după titlul său, ar putea avea multe în comun cu lucrarea de față; totuși, în absența oricărei cunoștințe despre acel manuscris siriac, nu putem, pentru moment, decât să analizăm copia arabă, scrisă în Egipt, ca fiind originalul probabil. Pentru că versiunea etiopiană, deși scrisă într‑un stil bun, poartă semne inconfundabile ale unei origini arabe. Este, desigur, imposibil de stabilit cu certitudine data originalului arab sau a traducerii etiopiene. Doctorul Dillmann, în prefața la traducerea sa în limba germană, pare să creadă că acest „Conflict al lui Adam” ar putea data din secolul al V‑lea sau al VI‑lea și nu pare să existe niciun motiv întemeiat să credem altceva. Este totuși cert că trebuie să fi fost scrisă înainte de secolul al IX‑lea; judecând după numeroasele extrase din el, redate cuvânt cu cuvânt de Said Ibn‑Batrik, sau Eutychus, medic, precum și de patriarhul melchit, care a trăit în secolul al IX‑lea; când și‑a scris cartea Nazam al‑jawāhir sau „Șir de pietre prețioase”, cum și‑a numit el „Analele lumii”, de la creație până în vremurile sale. Este o lucrare merituoasă, deși, poate, prea plină de povestiri care nu pot fi primite ca fiind autentice. Traducerea în limba engleză a fost realizată din ediția etiopiană precisă și erudită publicată recent de marele orientalist, doctorul E. Trumpp, profesor la Universitatea din München. El a avut avantajul originalului arab, pe care îl citează frecvent în notele sale valoroase, de care traducătorul din limba engleză s‑a folosit de multe ori; un avantaj pe care „magnus Apollo”, în tradiția etiopiană, doctorul Dillmann nu pare să‑l fi avut, pentru comparație cu manuscrisele mai mult sau mai puțin imperfecte pe baza cărora a făcut traducerea sa germană în 1853. Deoarece textul etiopian este împărțit neregulat în secțiuni – unele foarte lungi, datorită subiectului în cauză – traducătorul din limba engleză a considerat că este mai bine să împartă traducerea în cărți și capitole, unele dintre ele având aceleași titluri ca și cele din text. Cartea I – cuprinde întreaga viață a lui Adam și a Evei, din ziua în care au părăsit Edenul, locuința lor în Peștera Comorilor, încercările și ispitele lor, aparițiile Satanei în fața lor și Cuvântul lui Dumnezeu care vine să îi mângâie și să îi ajute. Apoi nașterea lui Cain, a lui Abel și a surorilor lor gemene; dragostea lui Cain pentru propria soră geamănă, Luluwa, pe care Adam și Eva doreau să o unească cu Abel; de aici ura față de fratele său și uciderea acestuia de către Cain; și durerea, și moartea lui Adam. Cartea a II‑a prezintă istoria patriarhilor care au trăit înainte de Potop; viața copiilor lui Set pe Muntele Sfânt – Muntele Hermon – până când au fost ademeniți de Genun și de fiicele lui Cain, să coboare de pe munte; și, ca „îngeri căzuți”, să piardă dragostea lui Dumnezeu pentru ei. Apoi moartea lui Cain, când a fost ucis de Lameh cel orb; și viața celorlalți patriarhi până la nașterea lui Noe. Cartea a III‑a prezintă istoria construirii arcei, a Potopului, a așezării întemeiate de Noe și de familia sa si a transportării trupului lui Adam până la „mijlocul Pământului”; dezvoltarea idolatriei sub Nimrod, distrugerea idolilor și chemarea lui Avraam. Cartea a IV‑a – prezintă o scurtă istorie a patriarhilor, a judecătorilor și a lui Avraam până la venirea lui Hristos. Primele trei cărți sunt de departe cele mai interesante. A patra pretinde că oferă genealogii care au fost iremediabil pierdute; însă redescoperite cumva și prezentate în detaliu de autor. Cele mai multe nume sunt de origine pur etiopiană, iar altele sunt atât de desfigurate încât nu pot fi recunoscute. Prin urmare, le‑am folosit nemodificate; deoarece nu pot fi de mare importanță.

Brand

Librex Publishing

Categorie

Cărți & Multimedia

subcategory

Carti >> Carti de religie