Dragul meu turnator

“In 2006 am aflat din dosarele Securitatii ca ma chema «Lungeanu». Era numele meu de «obiectiv», de urmarit. Am descoperit atunci romanul vietii mele scris de Securitate. Dupa gustul maiorului Ion Patrulescu. Si dupa cel al turnatorului «Cristian».” (Gabriel Liiceanu) Douazeci de ofiteri si zeci de alti “lucratori” ai Securitatii, platiti din “banii poporului”, contribuie la nasterea unui “dosar de urmarire informativa”: doua mii de pagini, sute de ore de benzi de ascultare si de fotografii. Cum arata o lume in care puteai fi pus sub lupa clipa de clipa? In care ti se puteau masura pana si respiratiile in somn? Gabriel Liiceanu il descopera – la treizeci si cinci de ani dupa ce acesta isi incepuse “activitatea” – pe turnatorul sau. Socul descoperirii ia mai intai forma unui sir de scrisori. Cei doi se intalnesc apoi fata catre fata. Are loc un dialog demn de literatura absurdului. Care era crima celui urmarit? Cum putea pune in pericol, in anii ’70, un tanar intelectual umanist “ordinea si oranduirea de stat”? In ultima clipa, intra in scena maiorul de Securitate care recoltase si pusese in ordine paginile “dosarului de urmarire”. Dar lucrurile se rastoarna: cel care ani la rand fusese urmaritorul devine, pe neasteptate, cel urmarit. O carte tulburatoare si palpitanta despre supravegherea totala in vremea lui Ceausescu. Si despre o revansa tarzie, care ia forma unei povestiri. “Tot ce pot spune e ca am scris paginile care urmeaza fara patima si fara ranchiuna, din simpla nevoie de a intelege geneza si fiziologia unei ticalosii istorice. Dar poate, mai ales, din dorinta de a tine treaza uimirea in fata miracolului raului care insoteste natura umana.” Din cuprins Turnatorul meu devine actionar la editura pe care o conduc ♦ De ce e bine sa scurmi in gunoiul vietii? ♦ Cum “arata” chipul unui informator? ♦ “Cat de des ma turnati? – O data la doua luni” ♦ Cum se poate intra la facultate pictand, vara, fundalul portretelor lui Stalin ♦ Maiorul de Securitate Ion Patrulescu ♦ Intru in camera interzisa a vietii mele ♦ Un spectacol halucinant: dosarul perfectei supravegheri ♦ 14 300 de salariati ai Securitatii si 450 000 de informatori ♦ Adio intimitatii ♦ Provocare la skanderberg ♦ Alerta la punctele de frontiera ♦ Securitatea pe fundalul unei fabule din Hidopadesha ♦ Noi, soarecii ♦ Incununarea a doua saptamani de filaj: “Lulu” a cumparat zahar, paine, rosii, ridichi si tigari ♦ ! “Nae” si cu “Noe” ajung la Paltinis ♦ “Despre mancare, bautura si femei, cu unele aspecte pornografice” ♦ Dar si despre filozofie, mitul mortii si crestinism ♦ Spargerea unei locuinte se numea “patrundere secreta” ♦ Pandaci, spargatori si instalatori: o actiune condusa de insusi maiorul Patrulescu ♦ O bursa in Tara Spionilor ♦ Tortura in biserica sub imaginea Sfintei Fecioare ♦ Un print florentin ratacit in randurile partidului ♦ O fictiune care poate ucide ♦ Ne pregatim pentru o “ascultare” de doua mii opt sute optzeci de ore ♦ “Noaptea a fost liniste”. Povestea locotenentului major C.A. ♦ In intimitatea lui Gabi si a Aurei ♦ Gabi joaca table cu varul Marian ♦ Intra in scena turnatorul profesionist. Atmosfera se invioreaza ♦ Un comentator al lui Aristotel din secolul al V-lea pune in pericol oranduirea socialista ♦ Turnator in Est si in Vest ♦ O bursa “necurata” venita de la un! evreu ♦ “Judecata de Apoi a culturii romanesti” si sca! rpinatul pe chelie ♦ Samba intr-un ring unde nu se dansa decat dupa ritmuri marxiste ♦ “Tovarasi, e cu Biblia printre noi!” ♦ Apararea maiorului Ion Patrulescu ♦ “Ce p… mea, am picioare strambe sa fac de garda la tribuna?” ♦ Dusmani si banditi ♦ “Domnisorul Lungeanu sa fie multumit” ♦ Viata unui om cu o lupa in mana ♦ “Era normal sa-l vad pe Liiceanu «in pielea goala»” ♦ “Ne simteam oare mai presus decat cei pe care-i supravegheam?” ♦ Nu se stie ce ne poate aduce viitorul ♦ Semenul si inventia constiintei ♦ A avea constiinta inseamna a te perpeli ♦ Dumnezeu este chiar si atunci cand nu mai este ♦ Adio constiintei ♦ Ticalosii mor in pace

Brand

Humanitas

subcategory

Carti >> Beletristica >> Eseuri