Iarna prin padure

Iarna prin padure – Violeta Secoşan Cadar Codrul amorțit de ger Pe copacii-nzăpeziți Îi transformă în: Mister! Gheața mușcă seva verde, Clorofila din copaci. (Sângele ce-i ține vii. Tu, copile, știi?) În pădurea adormită, Sub zăpada împietrită, E o lume de poveste Cu mantii de hermelină. Iarna fulgii albi îi cerne Diademe de cristal, Totul e blocat în: Alb! E o lume de mistere, E o lume de himere, Iar copacii amorțiți Par călugări singuratici Cufundați în rugăciune. Însuși Cerul de Pământ s-a lipit. E ger cumplit! Chemam șoimii să coboare Peste buza de pădure. Păsările să nu știe. Nu puteam să zbor în noapte, Prin cetatea dorului, În inima codrului. „Chemarea Codrului” Violeta Secoșan Cadar